Alexandru Fintoiu

Clipe de gandire inainte de sarbatori

Se apropie Sărbătorile și nu avem voie să-L lăsăm pe Hristos afară. Afară e ger. Noi înghețăm pentru că nu-L avem, iar El pentru că își dorește căldura inimilor oamenilor.

Când citești istorisirea lui Luca, e foarte greu să îți imaginezi cum de Iosif și Maria nu au fost primiți nicăieri. Probabil, din o mie de locuitori câți avea Betleemul atunci, câțiva le erau prieteni iar alții rude. Totuși pentru ei nu era loc așa cum nici astăzi nu se înghesuie oamenii pe poarta cea strâmtă.

Dacă transpunem povestea lor astăzi, probabil că s-ar fi întâmplat la fel sau i-am fi trimis la urgență, la spital. Să-și bată capul alții, nu noi. Suntem mult prea ocupați cu pregătirile necesare iar ei doreau să facă bani la han, nu bine.

O lume pe care Dumnezeu a creat-o și în care n-are loc. Dacă deschizi un ziar sau o revistă vezi că nu e nici urmă de Hristos acolo, nici măcar acum în apropierea Crăciunului. S-a renunțat la El definitiv, cu toate că de la El și cu El a început totul.

Avem lumini dar nu avem lumină în suflet decât la nivelul vorbirii. Avem de toate dar ne lipsește esențialul, viața pe care să o trăim din belșug. Avem tot felul de colinde dar vestea bună e transmisă celorlalți prin videoclipuri și de cele mai multe ori tot la oamenii care sunt sătui de ea.

Sărbătorile ce vor veni sunt înțesate de religie și atât. Oamenii vor liber și n-au nevoie de un Copilaș care să le schimbe viețuirea. Totuși Isus îi primește cu brațele deschise pe păcătoși.

Și tot mai este loc…