• Alexandru Fintoiu

    Neindragostiti de lume

    Mai e puțin și ne îndrăgostim iar. Ne mințim că iubim cu înverșunare și pasiune, cei mai mulți. O zi, două pe an, un buchet două de flori, inimioare siropoase, îngeri cu săgeți roșii, atmosferă perfectă, romatism exacerbat, cuvinte citate din poeți, totul parcă merge ca pe strune.

    N-am nimic cu sfântul Valentin și nici cu cine l-a înființat ca sfânt. Îmi pare rău de oamenii care se lasă mințiți, păcăliți sau amăgiți de o zi ori de o clipă. N-am nimic cu sărbătoarea iubirii dar am ceva cu iubirea de o clipă. N-am nimic cu dragostea dar am ceva cu cei care practică o dragoste efemeră.

    Iubirea e atât de mare, magnifică, frumoasă și veșnică încât nu poate fi sărbătorită, ci trăită zi de zi, an de an. Hristos e la originea ei. Dragostea este parte a veșniciei. Cine o sărbătorește o zi după care îi uită splendoarea, intensitatea, curăția, nu iubește.

    Oamenii au pervertit iubirea. O asociază, i-a creat prieteni ca mitologia, i-a adăugat zeițe, au împodobit-o cu tot felul de prostii și au făcut din ea un briz-briz. Au creat povești legate de ea care să sune bine, ca să fie îmbrățișată așa, să fie sărbătorită așa.

    Când diavolul nu poate să îți ia ceva, îți lasă lucrul respectiv dar caută să ți-l întunece, să ți-l viruseze, să te depărteze de esență. Uitați-vă în jur. Un creștin n-are nevoie de așa ceva. El însuși este oglinda Mântuitorului său.

    Niciunul din noi nu are nevoie de o zi în care să aducă laude dragostei. Dar cu toții avem nevoie de o dragoste mai mare, curată și sfântă care să ne însoțească în viața de zi cu zi. Lumina ei se va vedea atunci când va fi nevoie, va persista și îi va îndrepta pe ceilalți spre Lumina lumii, spre Isus Hristos.

    Să fim neîndrăgostiți de lume.

    “Prietenul adevărat iubește oricând și în nenorocire ajunge ca un frate” (Proverbe 17:17)

  • Liviu Neagoe

    De ce trebuie sa postim?

    Avem nevoie sa postim, pentru ca asa functionam. Orice lucru in natura, are nevoie de odihna, de Sabat, de liniste, de refacere. Organismul lucreaza timpul de zi si se odihneste pe noapte. Daca cineva lucreaza de noapte, trebuie sa se odihneasca pe zi. Animalele merg sa pasca, apoi se opresc, se odihnesc si rumega. In orice lucru te uiti, exista o perioada activa si o perioada pasiva. Poti sa te uiti la copaci, de exemplu. Incep primavara prin a inflori, le cresc frunzele, aduc rod, apoi intra intr-o odihna. Sunt animale care hiberneaza. Se pun deoparte peste iarna, se pun in culcusul lor, apoi ies din nou la viata. Tot asa este si organismul uman. Ma gandesc de cata frustrare are parte un organism care n-a avut niciodata o zi de post, cand el ar avea nevoie sa acorde celuleor din interiorul lui, timp de odihna. Tot mecanismul acesta care proceseaza hrana, tot mecanismul acesta care extrage energia din hrana, pe care Dumnezeu l-a facut atat de minutios, controlat de cel mai puternic computer de pe fata pamantului: creierul uman, are nevoie de refacere, are nevoie de curatire, are nevoie de odihna. Domnul Isus vorbeste cu fariseii si le spune ca trebuie sa curete partea dinauntru a paharului, nu doar partea de afara. Ei erau foarte grijulii pentru exteriorul lor, dar nu ii interesa interiorul lor. Sigur ca aici se poate interpreta si fizic si spiritual. Lasau inauntrul lor lucruri care nu aveau ce sa caute acolo:ura si tot felul de alte lucruri, minciuna, pacatul, pofta, era in inima lor. Domnul Isus trebuie sa le spuna oamenilor religiosi „daca te uiti la o femeie ca s-o poftesti, in inima ta ai comis pacatul”. De ce? Pentru ca in activitatea interioara a oamenilor se intampla lucruri graoznice! Cand postim, organsimul incepe curatirea. Aceasta curatire dinlauntrul organismului, genereaza insatisfactie pentru lucrurile care ne leaga. Dupa cateva zile de post vei avea greata fata de bautura si fata de tigara. Este deosebit de important sa intelegem beneficiul acesta. Oamenii care au adictii de orice fel, au nevoie de post. Sigur, asemeni, un lucru care l-am notat si care este deosebit de important cand postim este ca aceasta golire de tot ceea ce trebuie golit aduce o umplere de ceea ce avem nevoie sa fim umpluti. Biblia vorbeste ca Duhul lui Dumnezeu a fost turnat in inimile noastre. As vrea sa pun o intrebare: In care inimi este turnat Duhul lui Dumnezeu? In inima aia egoista, rea, nemultumitoare, neaprobatoare de autoritati, rebelioasa? Sau in inima care se aseamana cu inima Domnului Isus? De aceea Biblia vorbeste: Hristos in voi, nadejdea slavei. Prin nasterea din nou ni se transplanteaza inima lui Hristos. Cand noi avem inima lui Isus vom iubi pe pacatosi cum ii iubeste Hristos. Un om mantuit nu se poate mandri, nu se poate mandri de mantuirea lui pentru ca nu a produs-o el! Cand iei cateva zile de post, vei vedea beneficiile mantuirii, vei vedea granduarea si frumusetea lui Dumnezeu si te vei smeri inaintea lui Dumnezeu, stiind clar ca locul tau nu este sa te mandresti, ci sa slujesti! Postul te ajuta sa slujesti. Sigur, eu eram in zile de post si casa noastra avand copii orfani si alti copii, trebuiau sa manance si se gatea si pentru mine nu era o problema sa simt miros de mancare. Vreau sa va spun ca postul este un beneficiu. Diavolul va ridica „sperietori de ciori” pentru cei care se tem si ei vor pierde beneficiul, dar cei ce se vor intari, se vor imbarbata si vor persista, vor gusta beneficiile postului, neconditionat. Daca vrei sa interactionezi cu o anume persoana, trebuie sa stabilesti un timp de intalnire. De regula, noi nu mergem la intalniri fara sa le prestabilim. Stabilim un loc, stabilim o ora, ne intalnim cu cineva si interactionam. Acelasi lucru este si in lumea spirituala. Oamenii asteapta de multe ori ca lucrurile sa se intample de la sine, dar ei niciodata nu isi fac timp pentru a se intalni cu Dumnezeu. Trebuie neaparat sa ne punem zile deoparte pentru a-L cauta pe Dumnezeu. Este interesant ca intr-o zi normala in care mananci trei mese si in care ai foarte multa activitate, timpul de mediatie, de intalnire cu Dumnezeu nu este eficient, ca intr-o zi in care tu nu mananci, organismul nu este fortat sa proceseze mancarea, ci toata energia aceea o dai lucrului spiritual, te rogi, meditezi, cauti Cuvantul lui Dumnezeu si atunci se intampla miracolul: Dumnezeu se arata, Dumnezeu vorbeste, incepi sa auzi vocea Lui, incepi sa auzi mesajele Lui, incepi sa discerni planurile Lui si aceasta te umple de bucurie si de putere. Postul este o experienta spirituala, este o practica spirituala, care te apropie de Dumnezeu. Mai multe materiale despre post găsiți la următorul link:: http://alfaomega.tv/viata-spirituala

  • Alexandru Fintoiu

    Dumnezeu iti mai ofera o sansa

    În viața aceasta poți pierde multe lucruri, unele pot fi recuperate altele nu. Poți pierde bani, poți pierde serviciuri, poți perde stima de sine, sfințenia, poți pierde oameni.
    Bani sau lucruri materiale dacă le pierzi nu e chiar așa grav. Uneori sunt unii oameni de lângă noi pe care mai bine îi pierzi decât să rămâi în continuare cu ei, în sensul că nu poți continua la infinit dacă vezi că faci prostii din cauza lor.
    Tovărășiile rele, știți voi. Nimeni nu poate rămâne lângă cineva ani, crezând că omul acela se va schimba. Da, un om se va schimba dar acela vei fi tu. Și nu va fi bine. Alegerile noastre influențează viitorul nostru.
    Așa cum un om te poate schimba, așa te pot schimba lucrurile cu care interacționezi. Unul din cei mai buni prieteni pe care îi am și nu sunt mulți, mi-a zis ieri că și-a dat demisia de la serviciu pentru că au vrut să-l promoveze director general. Trebuia să aleagă între serviciu și familie, timp pentru amândouă nu era. A ales familia și implicit relația cu Dumnezeu.
    Puțini oameni ar alege așa. Banii mulți și salariile europene îi fac pe unii să renunțe la tot. Prioritățile în viață definesc ceea ce suntem. Alegem conștinet să trăim sau alegem inconștient să murim. Pierzi sfințenia, pierzi totul. Totuși există o posibilitate de recuperare pentru cei care au pierdut ceva prețios în viață.
    Nu mă refer la bani sau lucruri. Bob Marley spunea că unii oameni sunt atât de săraci încât nu au altecva decât bani. Iar Bob Marley a fost un foarte cunoscut cântăreț în lumea largă și a avut carduri pline fără îndoială.
    Ce te face om e Dumnezeu, sfințenia, caracterul, viața scăldată în har. Recuperare există chiar dacă lumea te-a mutilat cu fața ei de rău. Dumnezeu oferă și a doua șansă pentru oamenii care sunt gata să se desprindă de hainele murdare.
    Pentru cei care ați fost și care nu mai sunteți, care știați și care acum ignorați, prinși în mreje amăgitoare, să nu uitați că Dumnezeu taie vițelul cel îngrășat doar pentru voi. Și bucuria e mare. Viața aceasta nu trebuie să se sfârșească din greșeală în greșeală, Dumnezeu are un plan.
    Lăsați-L să lucreze.

  • Alexandru Fintoiu

    Odihneste-te

    Foarte mulți oameni se lupta cu oboseala. De dimineață până seara muncesc, unde nu e un serviciu sunt două, vor mai mult, au așteptări din ce în ce mai mari de la viața aceasta, de la card, de la ceilalți.
    O parte din ei ajung la biserică sleiți de puteri, fără chef, fără bucurie, știind că de luni o iau de la capăt. O altî parte nu mai ajung. Hristos ne spune că a venit ca să ne dea odihnă sufletelor noastre. Cei care aleargă atât, nu aleargă pentru suflet.
    Când ești obosit, cântarea nu mai e cântare, predica nu mai e predică iar rugăciunea e nulă. Nu-ți poți conecta sufletul cu Cerul. Cu cât alergi mai mult ca să ai mai mult, cu atât hainele se murdăresc mai mult efortul fiind mai mare. La un moment dat ajungi să crezi că viața nu mai are sens.
    Așa sunt cei care nu-și fac timp să se odihnească. Nici pământul nu-l lasă liniștit. Îl muncesc fără pauză, ani și ani. O parte din “vedetele” lumii se droghează ca să poată rezista oboselii. Diavolul oferă soluții care au repercusiuni pe termen lung și scurt. Una din armele lui e oboseala.
    O parte din creștini se trezesc prinși în mrejele acestea fără să se oprească o clipă să observe cu adevărat care este situația vieții lor și că nu pot continua așa la nesfârșit. Până și deciziile greșite le luăm din cauză că nu avem mintea limpede și nu ne lăsăm călăuziți de Isus.
    Chiar dacă iar e luni, poate că începutul de săptămână ar trebui să aducă o scimbare în viața noastră, să începem să luptăm și pentru ceea ce contează, să fim treji sufletește, iar asta nu se poate face cu nopți pierdute și ore lăsate firii.
    Nu poți să te odihnești împovărat. Ce-ar fi să lași grijile lui Isus definitiv?

  • Alexandru Fintoiu

    Te cunoaste Isus si pe tine?

    La un moment dat Isus face o afirmație teribilă, „Nu oricine îmi zice Doamne, Doamne, va intra în Împărăția Cerurilor…”, după care urmează o descriere a celor care susțin că au făcut lucrări mari pentru Dumnezeu și nu sunt primiți. Dar noi ,care poate am făcut mult mai puțin?
    Botezul, cina, stăruința, vindecarea, respectarea Sfintei Scripturi, ar putea arăta că ești pe calea cea bună dar nu sunt o garanție pentru intrarea în împărăția lui Dumnezeu. Orice acte religioase, oricare fapte de binefacere, lucrurile frumoase pe care le faci, toate, pot zice despre tine că ai găsit Calea dar trebuie să mergi până la capăt pe ea în relație cu Dumnezeu.
    Se spune de multe ori celor care nu știu Sfânta Scriptură, să-L cunoască pe Isus ca Mântuitor personal. Nu e rău, dar nu e doar atât. Sunt o mulțime de oameni religioși care Îl cunosc pe Hristos, știu despre El, știu ce poate face El, dar, merg mai departe pe calea lor și nu-L bagă în seamă cu toate că ei cunosc pe Hristos.
    Dacă ne uităm la “prietenii” de pe Facebook, vom vedea că și ei cunosc fel de fel de lucruri despre noi, știu unde mergem, ce facem, ce ne place și ce nu, ce mâncăm, când dormim, dar asta nu înseamnă că avem o relație adevărată de prietenie.
    Ei bine, ca să fii printre cei puțini cărora Isus să le facă invitația în Împărăție trebuie ca în primul rând, El să te cunoască pe tine. Tu Îl cunoști pe El, dar dacă El nu te cunoaște e degeaba. Lasă-ți inima deschisă pentru El. Relația cu Dumnezeu trebuie să existe la nivelul unui dialog, nu un monolog.
    Dacă un străin bate la ușa ta și îți spune că te cunoaște, îți descrie despre tine, despre familie, despre copii, ce îți place și ce nu, dar totuși tu nu îl cunoști pe el, nu îl vei primi. Și tu poți știi multe lucruri din Scriptură despre Dumnezeu dar nu te ajută la nimic că doar știi. Hristos nu va deschide pentru că știi ci pentru că te cunoaște.
    Într-o lume cu atâtea relații distruse, investește în relația cu Isus. Dacă relația cu El e reală și celelalte vor fi bune. Dacă nu merge cea cu El, ai timp să mergi pe genunchi și să-L rogi. El poate.
    Se pune întrebarea, te cunoaște Isus și pe tine?