Categorii
Alexandru Fintoiu

Traind cu privirea in sus

Doi oameni alergau ca să-și scape viața. Erau disperați; la un moment dat unul cade, celălalt se apropie repede și-l ridică după care încep din nou cursa pe viață  și pe moarte. Loviți, atacați, dar pe picioare, cazuți, dar neînfrânți. Unul din ei, probabil ești tu.

Diavolul ne vrea cu privirea în jos, la pământ, distruși, terminați. Dumnezeu ne dorește cu privirea în sus, nădăjduind, sperând, luptând. Înfrânt ești doar când nu te mai ridici, crezând că nu ești bun, că se repetă de prea multe ori, că te-ai luptat și n-ai reușit. Cred că adevăratele victorii sunt acelea scoase din înfrângeri.

N-ai reușit azi? Nu-i nimic, încearcă încă o dată. Dumnezeu nu stinge o făclie fumegândă. Diavolul, da. Dacă poate. Pentru orice problemă există o soluție. Greșeala nu înseamnă decât că n-ai reușit prin metoda pe care ai încercat-o.

Dar orice încercare care nu-L are ca ajutor pe Hristos este o greșeală. Sunt lucruri pe care nu le putem birui singuri. Dacă ai căzut și te doare, suferi și te frămânți cum să ieși de acolo înseamnă că a venit timpul potrivit ca să experimentezi mâna întinsă a lui Dumnezeu.

O poți vedea doar când refuzi să te mai uiți la tine și începi să te uiți în sus. “Îmi ridic ochii spre munți, de unde-mi va veni ajutorul?” (Psalmul 121-1)

“La Tine îmi ridic ochii…” (Psalmul 123-1).

Categorii
Alexandru Fintoiu

Flori ale sufletului

Cei mai frumoși oameni sunt cei care Îl laudă pe Dumnezeu. Ei și-au dat seama că scopul în viață nu e să pierzi timpul în distracții și glume. Sufletul are o destinație eternă.
Pentru trup facem de toate. Îl cosmetizăm, îl dăm cu creme, îl ducem la sală, îi dăm pizza, îi bucurăm privirile dar se pune întrebarea ce facem cu sufletul? Unii oameni confundă sufletul cu trupul. Nu-ți poți desfăta sufletul cu lucrurile lumești așa cum nu poți umple eternitatea cu lucrurile care trec.
Un suflet mare este deasupra jignirii, nedreptății și batjocurii spunea Jean de la Bruyere. Din acest motiv, oameni mari ai lui Dumnezeu precum apostolul Pavel dar și alții ca Traian Dorz sau Richard Wurmbrand au reușit să facă adevărate opere de artă în închisori și nu numai.
Și pe ei i-a durut, și ei s-au simțit nedreptățiți, și de ei și-au bătut alții joc, totuși au avut încredere în Dumnezeu că are ceva mai bun. Ceva mai bun nu aici, ci dincolo. Ei n-au avut nevoie să vadă lucrurile frumoase din jur, peisaje ale naturii fantastice, lucruri speciale sau deosebite ca să fie deplin încredințați în harul lui Dumnezeu.
Când punem prea mult preț pe viața de aici riscăm să o pierdem. Să te menți senin în cele mai crunte momente din viață este probabil victoria supremă. Fără ajutorul lui Dumnezeu nu o să putem niciodată.
Dar Hristos a biruit ca și noi să fim biruitori. Nicolae Iorga zicea că după furtunile sufletului, ca și după cele ale naturii, învie flori pe care le credeam moarte.
Nici nu-ți dai seama ce tranformare poate face Hristos în tine, ce flori poate face să crească. Ale sufletului.