Pe ce urme calc?

Trece timpul repede. Nu se uită înapoi. Câțiva tineri au fost întrebați cum și-ar petrece ultima zi din viață, dacă ar ști că e cu adevărat ultima. Unul singur a răspuns corect. A zis că și-ar petrece-o ca și până acum, în ascultare de Hristos.

Câți dintre noi ar putea zice asta? Te crezi atât de în regulă cu Dumnezeu încât să faci o astfel de afirmație? Adevărul este că e greu. În fiecare zi vezi că mai sunt lucruri de îndreptat la tine, poate de zeci de ani te lupți. Dar să nu uităm că Domnul Isus mijlocește pentru noi la Tatăl. Acesta este marele avantaj.

Apostolul Pavel a făcut o astfel de afirmație, puternică. El a zis “Călcați pe urmele mele, întrucât și eu calc pe urmele lui Hristos.” Este foarte important ca tu să ai pe ce urme să calci, altfel te rătăcești. Urmele pe pământul acesta sunt multe. Pot fi ale părinților, ale unor oameni care au realizat ceva, ale unor idoli, cea mai de nedorit dintre ele, sau, urmele ale lui Dumnezeu.

Cea mai importantă este cea a lui Hristos pentru că te duce la viață. El s-a asigurat că tu o vezi dar nu ești obligat să mergi pe ea. El nu obligă pe nimeni.

Când zăpada e mare și ai urme lăsate de altcineva în față, îți este mai ușor. Hristos a deschis drumul pentru tine. Trebuie doar să mergi pe el până la capăt. El te însoțește și când simți că nu mai poți, va avea grijă să te poarte pe brațele Lui care nu obosesc niciodată.

Tu pe ce urme calci? Depinde unde vrei să mergi, până la urmă.