Spunea cineva că dacă alegi bunătatea în locul dreptății, vei avea dreptate de fiecare dată. Când știi că ai greșit și nu primești ce meriți, după dreptate, înseamnă că ai avut parte de bunătate.

Dumnezeu ne face parte de bunătate în fiecare zi. Nu există niciun om care să nu fi păcătuit iar dreptatea lui Dumnezeu cerea moartea noastră veșnică. Totuși El nu a uitat că e și bun, dar Cineva trebuia să plătească pentru ca setea după dreptate să fie satisfăcută. Altfel, nu se putea.

Așa a venit Hristos. El a vrut să sufere ca noi să putem fii cu El. Unica noastră soluție de salvare a venit tot de la Dumnezeu. Odată răul săvârșit noi nu-l puteam repara. Dacă aici pe pământ se mai poate să punem cîte un petic pe unde am stricat, sufletește n-aveam nicio șansă. Plata păcatului era moartea și Cineva trebuia să plătească.

Iată-ne astăzi martori ai harului și ai bunătății lui Dumnezeu. Suntem în viață cu șansa de a apela la Hristos pentru mântuirea noastră.

Cineva povestea că un om a visat că i-a pus o întrebare diavolului, dacă ar avea cei din iad vreo șansă, s-ar pocăi cineva? Și răspunsul a fost așa: dacă Dumnezeu le-ar da trei secunde, tot iadul s-ar pocăi.

Mulți oameni au la dispoziție o viață și tot nu apelează la Hristos. Cel mai rău este să mergi la biserică și să nu se lipească nimic de tine. Să te afunzi într-un ritual religios care să iți împietrească inima. Este tragic.

Numai bunătatea lui Dumnezeu ne ține. Dreptatea ar însemna să murim toți într-o clipă. Cum răspunzi bunătății Lui?

Cum ai vrea să te judece Dumnezeu? După bunătate sau după dreptate?