Alexandru Fintoiu

Nimic nu este perfect

Dacă ne uităm de jur împrejur vedem…oameni. Niciunul nu este perfect. Toți au greșelile lor, visele lor, nădejdile lor. E imposibil să găsiți pe cineva care să se comporte ireproșabil, drept, sfânt, afară doar dacă este înger sau vreo entitate de la Dumnezeu.

Nu putem aștepta perfecțiune de la nimeni care trăiește pe pământ. De-atâtea ori avem așa de multe așteptări! Sfârșim dezamăgiți, afectați și triști. Totuși, v-ați gândit vreodată ce frumoasă este imperfecțiunea?

Standardul impus astăzi de așa zisa civilizație modernă este unul de o perfecțiune de roboți. Foarte mulți oameni cred că felul cum se îmbracă ei este perfect, că modelul de comportament însușit de ei este ireproșabil, că știu totul cu privire la multele lucruri din jur.

Până la urmă și ei copiază șablonul altora. Perfecțiunea este o bloală de care suntem atinși, vrând nevrând, toți. În realitate, nu există hainele perfecte, casa perfectă, mașina perfectă și nici familia perfectă.

Dar ce frumoasă este imperfecțiunea, asta ne face oameni. Rezolvarea problemelor, comunicarea, dragostea de Dumnezeu deliberată, până și faptul că mai greșești din când în când și recunoști, te face special. Căința la Dumnezeu, te face cu adevărat om.

Nimic nu e mai intens și mai dulce ca iertarea. Singurul perfect e Hristos, El ar trebui să fie standardul pentru toi oamenii. După El ar trebui să ne călăuzim.

Când primim iertarea lui devenim parte integrantă e cerului. Ținta, standardul, perfecțiunea ar trebui să fie El. În afara Lui nimic nu e perfect. Nici chiar tu.